Monitorizarea și prevenirea riscurilor printr-un control mai strict asupra noilor credite acordate de băncile din România (Ianuarie 2024)

Într-un context economic global și local tot mai volatil, băncile din România adoptă măsuri mai stricte pentru monitorizarea și prevenirea riscurilor asociate cu acordarea de noi credite. 

Ianuarie 2024 marchează un moment important în consolidarea acestor măsuri, pe fondul creșterii inflației, fluctuațiilor de pe piețele financiare internaționale și incertitudinilor legate de evoluția economică post-pandemică. 

 Contextul economic și necesitatea măsurilor de precauție Începând cu a doua jumătate a anului 2023, România, ca și alte economii europene, s-a confruntat cu provocări economice majore. 

Inflația a continuat să crească, determinată de scumpirea energiei și alimentelor, în timp ce dobânzile de referință au crescut pentru a tempera presiunile inflaționiste. 

În acest context, riscurile legate de creditele neperformante au început să crească, ceea ce a determinat băncile să-și revizuiască strategiile de creditare. 

 Băncile din România sunt obligate, prin reglementările impuse de Banca Națională a României (BNR) și de autoritățile europene, să implementeze politici stricte de evaluare a riscurilor. 

Aceste politici includ o analiză detaliată a profilului de risc al clienților și o evaluare mai riguroasă a capacității acestora de a rambursa împrumuturile. 

 Măsurile stricte în procesul de creditare În 2024, băncile au introdus o serie de măsuri suplimentare pentru a se asigura că noile credite acordate sunt mai bine gestionate și monitorizate: Evaluarea mai detaliată a bonității clienților: Instituțiile financiare și-au extins procesele de evaluare a bonității clienților, incluzând mai multe criterii de evaluare a stabilității financiare și a istoricului de credit al solicitantului. 

În plus, au fost introduse simulări mai realiste ale capacității de plată, luând în considerare scenarii economice negative. 

 Creșterea gradului de acoperire prin garanții: Pentru a minimiza riscurile, multe bănci au solicitat garanții suplimentare pentru acordarea creditelor. 

Aceasta este o măsură menită să protejeze băncile în cazul în care clientul nu poate rambursa împrumutul, reducând astfel rata de neperformanță. 

Supravegherea strictă a creditelor imobiliare: Sectorul imobiliar reprezintă un domeniu cu risc ridicat, în special în contextul fluctuațiilor economice și al posibilelor scăderi de prețuri pe piața imobiliară. 

Băncile au introdus măsuri de precauție suplimentare, cum ar fi cerințe mai stricte privind avansul minim și limite privind expunerea pe acest tip de împrumuturi. Monitorizarea post-împrumut: După acordarea creditelor, băncile au intensificat monitorizarea evoluției financiare a clienților lor. 

Astfel, au fost create departamente dedicate monitorizării periodice a capacității de rambursare a împrumuturilor, cu scopul de a preveni eventuale probleme înainte ca acestea să devină critice. 

 Rolul BNR în supravegherea sectorului bancar Banca Națională a României joacă un rol central în coordonarea eforturilor de supraveghere și în stabilirea reglementărilor care guvernează sectorul bancar. 

În ianuarie 2024, BNR a emis noi ghiduri menite să întărească mecanismele de control al riscului. 

Aceste ghiduri vizează, printre altele, introducerea unor praguri mai stricte privind expunerea pe anumite tipuri de împrumuturi și menținerea unui nivel optim de capitalizare a băncilor, pentru a face față eventualelor șocuri economice. 

 De asemenea, BNR colaborează îndeaproape cu autoritățile europene pentru a se asigura că băncile din România respectă standardele internaționale în materie de risc și siguranță financiară. 

 Impactul asupra consumatorilor și economiei pentru consumatori, aceste măsuri mai stricte ar putea însemna o accesibilitate redusă la credite, în special pentru cei cu un profil de risc mai ridicat sau cu venituri instabile. 

Cu toate acestea, scopul pe termen lung al acestor măsuri este de a preveni apariția unor crize financiare și de a asigura stabilitatea sistemului bancar. 

 Pe de altă parte, măsurile stricte de creditare pot contribui la consolidarea stabilității economice pe termen lung, prin prevenirea supraîndatorării și menținerea unei rate de neperformanță scăzute în sectorul bancar. 

 Concluzie În ianuarie 2024, monitorizarea și prevenirea riscurilor printr-un control mai strict asupra noilor credite acordate de băncile din România reprezintă un pas esențial în asigurarea stabilității sistemului financiar. 

Prin măsuri de precauție sporită, evaluări mai riguroase și supraveghere continuă, băncile încearcă să echilibreze nevoia de creditare cu necesitatea de a limita riscurile în fața incertitudinilor economice. 

Acest echilibru este esențial pentru protejarea atât a instituțiilor financiare, cât și a consumatorilor, contribuind la o economie mai sigură și mai durabilă.